În lume sunt peste 340 de milioane de creștini care cunosc un înalt nivel de persecuție și discriminare din cauza credinței lor, ceea ce înseamnă fiecare al optulea. Despre aceasta scrie Organizația Uși Deschise în ultimul său raport. „Numărul creștinilor uciși din motive legate de credință a crescut cu 60% în Nigeria, țara masacrelor”. În raport se calculează că, în ultimul an, numărul creștinilor uciși a ajuns la 4.761, în medie câte 13 în fiecare zi.

Și pentru Agenția Misionară Creștină „apare ca evident că pandemia de Covid-19 a agravat vulnerabilitatea minorităților creștine, adăugând discriminări și presiuni ulterioare”. În lista țărilor cu cel mai înalt risc pentru creștini se află Coreea de Nord, Afganistan, Somalia, Libia, Pakistan, Eritreea, Yemen, Iran, Nigeria și India.

În raport mai citim că, pe parcursul unui an, bisericile și lăcașurile religioase care au fost atacate sau închise au atins un număr de 4.488, adică 12 pe zi, numărul creștinilor arestați fără judecată și întemnițați a ajuns la 4.277, ceea ce înseamnă câte 11 pe zi, iar cel al creștinilor răpiți – 1.710, în medie câte 4 pe zi.

Pandemia a evidențiat și agravat vulnerabilitățile sociale, economice și etnice ale milioanelor de creștini din lume. Este evident că aceasta a devenit un catalizator al atitudinilor opresive și represive, deseori ascunse. În India, peste 100.000 de creștini au primit ajutor de la organizațiile internaționale, însă 80% dintre ei au declarat că au fost alungați din centrele de distribuire a ajutoarelor de stat. Unii dintre aceștia au trebuit să parcurgă pe jos kilometri întregi și să-și păstreze ascunsă identitatea lor creștină pentru a obține hrană din vreo altă parte. Episoade asemănătoare au fost confirmate și în Myanmar, Nepal, Vietnam, Bangladesh, Pakistan, țările Asiei Mijlocii, Malaiezia, Nordul Africii, Yemen și Sudan.

Din cauza izolării, violența casnică a crescut exponențial. Mulți convertiți la credința creștină au trăit închiși în casele lor cu cei care cel mai mult se împotriveau noii lor credințe (rudele). Vulnerabilitatea casnică a lovit cel mai tare îndeosebi în femei și copiii ce aparțin minorităților.

A crescut numărul femeilor care denunță violențele psihologice și pierderea contactelor cu comunitatea bisericească. Din păcate, a crescut și numărul răpirilor (1.710), convertirilor și căsătoriilor forțate în dauna femeilor și tinerelor. Această violență îi lovește și pe cei mai mici: un studiu specific indică că micuții sunt loviți atât de violență (abuzuri, căsătorii forțate, comerțul de sclavi, înrobirea), cât și de discriminarea directă și indirectă (a părinților prin arestări, văduviei, refuzului custodiei copiilor și accesului la ocrotirea sănătății, învățământ etc.).

C.L.