Dragii mei frați și surori în Domnul,

Ne aflăm în Duminica lăsatului sec de brânză, duminica ce precedă începutul Postului Mare, numit astfel nu pentru că, dintre toate posturile din timpul anului, este cel mai lung, ci pentru că ne conduce spre cea mai mare sărbătoare a creștinătății: Paștele sau Învierea Domnului. Și pentru că Paștele este sărbătoarea luminii, a bucuriei, sărbătoarea care ne oferă posibilitatea să ne întâlnim cu Isus cel Înviat, avem nevoie să ne pregătim cum se cuvine pentru asta, iar cea mai bună pregătire ne-o oferă tocmai Postul Mare prin cele trei „rețete” pe care ni le prescrie Isus în Evanghelia pe care am ascultat-o la ca ajutoare pentru a trăi cele trei sfaturi ale sfântului Paul din lectura Apostolului. Și avem nevoie de aceste trei „rețete” ca să-l putem întâmpina pe Domnul Înviat cu inimi curate și plini de bucurie.

Primul sfat al sfântului Paul este să ne trezim din somn (cf. Rom 13,11). Și nu este vorba de somnul trupesc de care avem fiecare nevoie pentru a ne reface forțele după o zi de trudă, ci de starea de moarte la care ne duce păcatul. Și pentru acest sfat Isus ne oferă rețeta: iertarea. Și l-am auzit cum ne-a spus: „Dacă voi iertați oamenilor greșelile lor, și Tatăl vostru ceresc vă va ierta, însă, dacă nu-i veți ierta pe oameni, nici Tatăl vostru nu va ierta greșelile voastre” (Mt 6,14-15). Ați putea întreba: ce legătură există între somn și iertare? Una foarte strânsă, pentru că trezirea din somn înseamnă convertire, iar convertirea întotdeauna duce la iertare. Postul Mare este cel mai bun timp pentru a ne converti și pentru a-i cere iertare lui Dumnezeu pentru faptul că l-am supărat prin păcatele noastre. Și Postul Mare la asta ne și îndeamnă în mod deosebit, pentru că convertirea de la somnul păcatului la trezvia luminii, iar de aici și iertarea pe care ne-o oferă Dumnezeu, ne curăță inima, făcând-o demnă să-l primească pe Isus cel Înviat.

Uneori putem să auzim din gura altor oameni (sau chiar nouă ni se poate întâmpla așa ceva) că atât de mare e răul pe care i l-a provocat o persoană încât nici în ceasul morții nu o va putea ierta. Însă a proceda astfel este împotriva învățăturii lui Isus, pentru că, așa cum am auzit în Evanghelie, pentru a fie iertați de Dumnezeu există o condiție: să-l iertăm și noi pe aproapele nostru care ne greșește. Și asta indiferent cât de mare ar fi răul, cât de grea ar fi greșeala, pentru că și Dumnezeu, atunci când ne convertim și-i cerem iertare, ne iartă toate păcatele oricât de mari ar fi ele. 

Al doilea sfat pe care l-am auzit de la sfântul Paul este „să ne dezbrăcăm de faptele întunericului” (Rom 13,12), adică să renunțăm la tot ceea ne împiedică nu doar să ne numim, ci și să fim cu adevărat creștini. Și pentru a pune în practică acest sfat, Isus ne oferă rețeta, și anume postul: „Tu, când postești, unge-ți capul și spală-ți fața, ca să nu te arăți oamenilor că postești, ci Tatălui tău, care este în ascuns! Și Tatăl tău, care vede în ascuns, te va răsplăti” (Mt 6,17-18). De ce este atât de important postul? Pentru că el ne ajută să trecem de la renunțarea la anumite feluri de alimente – carne, brânzeturi – la renunțarea la păcat. Sfântul Vasile cel Mare spunea că „pentru cei ce postesc de bună voie, postul le este folositor tot timpul pentru că demonii nu îndrăznesc să-l atace pe cel ce postește, iar îngerii stau cu plăcere lângă cei ce-și curăță sufletul cu post”. Și tot el mai spune că „în post slăbim trupește, dar ne întărim duhovnicește”. Iar un om întărit duhovnicește nu mai este o pradă atât de ușoară pentru diavol.

În sfârșit, al treilea sfat pe care ni-l dă sfântul Paul este „să îmbrăcăm armele luminii” (Rom 13,12). Iar rețeta lui Isus se află în cuvintele: „Nu vă adunați comori pe pământ, unde molia și rugina le distrug și unde hoții le sapă și le fură! Adunați-vă comori în cer, unde nici molia, nici rugina nu le distrug și unde hoții nu le sapă și nu le fură! Căci unde este comoara voastră, acolo va fi și inima voastră” (Mt 6,19-21). Despre ce comori este vorba?

În primul rând este comoara iubirii, căci, așa cum ne învață sfântul Paul, iubirea este cea mare dintre toate (cf. 1Cor 13,13). Și iubirea trebuie să umple toate activitățile noastre din Postul Mare (și nu numai). Dacă postim, să postim cu iubire, dacă iertăm, să o facem cu iubire. O altă comoară este cea a credinței, fără de care nu putem să-i fim plăcuți lui Dumnezeu și, în fața atacurilor diavolului, trebuie să păzim această comoară, dar și să o facem să crească. Cum? Printr-o altă comoară, cea a rugăciunii, dintre care cea mai importantă este sfânta Liturghie, pe lângă rugăciunea noastră personală sau cea în comun.

O altă comoară este cea a împlinirii voinței lui Dumnezeu. Și de unde cunoaștem noi această voință divină? Din Sfânta Scriptură, prin care Domnul ne arată calea spre sfințenie, iar voința lui Dumnezeu tocmai aceasta este: de a fi sfinți, ascultându-i cuvântul și împlinindu-i poruncile.

Nu mai puțin importantă este și comoara faptelor de milostenie sau a pomenii, fără de care postul devine doar o cură de slăbire sau o ocazie pentru a face economii. Nu! Cine postește este îndemnat să-i dea celui nevoiaș și sărac ceea la ce renunță. Milostenia trebuie să fie prezentă și în iertare, pentru că cine iartă fără a iubi, de fapt nu iartă, iar răul suferit și neiertat din toată inima va tulbura inima omului și-l va face să caute răzbunare.

Toate aceste comori sunt și acele arme ale luminii de care avem nevoie în lupta noastră de fiecare zi pe care o avem de dus cu cel Rău.

Iubiți credincioși, doar câteva ore vă despart de Postul Mare, pe care vi-l doresc plin de roade. Iar pentru a aduna aceste roade, nu uitați de cele trei sfaturi ale sfântului Paul și cele trei rețete ale lui Isus. Amin.