Există întotdeauna riscul de a trăi solemnitatea Rusaliilor ca una dintre numeroasele solemnități ale anului liturgic, care trec la fel precum orice sărbătoare, care sunt celebrate ca întotdeauna. Dar solemnitatea Rusaliilor ne invită să reflectăm asupra darului pe care Isus l-a acordat primei comunități ecleziale: „Primiți Duhul Sfânt”. Acest dar are o relevanță extraordinară și ne face să înțelegem care este vocația noastră ca oameni de credință și comunitate de credincioși, îmbogățită de puterea Duhului Sfânt.

 

Rusaliile sunt prin urmare locul comuniunii, al întâlnirii, al fraternității, și nu un eveniment al trecutului, ci o realitate actuală care amintește despre valoarea unității în comunitatea adunată în numele lui Dumnezeu.

 

Aceasta trebuie să fie solemnitatea Rusaliilor pentru noi: să creăm o comunitate de credincioși în care se vorbește o singură limbă, care este limba iubirii; a fi o comunitate în care gesturile vorbesc și manifestă prezența lui Dumnezeu. A fi o comunitate în care se sărbătorește un singur rit, cel al lui Isus, acela al spălării picioarelor, al primirii și al slujirii, al iubirii și al dăruirii, care îi unește pe toți cei care fac parte din comunitatea eclezială.

 

Rusaliile sunt darul Duhului care ne îndeamnă să trăim comuniunea frățească într-un mod autentic, iar noi trebuie să avem credință, pentru că astăzi Rusaliile nu sunt simbolul a ceva ce s-a întâmplat în trecut, ci sunt darul Duhului care este reînnoit, pentru a ne da tărie și impuls ca să fim credincioși și comunități de credință.

 

C. L.