Dragi preoți și persoane consacrate,

 În ajunul deschiderii Jubileului extraordinar dedicat Divinei Îndurări, pe care Papa Francisc îl va iniția la 8 decembrie anul curent, prin deschiderea Porții Sfinte a Milostivirii, în Bazilica „Sfântul Petru”, doresc să vă adresez aceste rânduri pentru a vă concretiza unele aspecte ce privesc direct desfășurarea acestui jubileu în Dieceza noastră.

1. Deschiderea Porții Sfinte în Catedrală.

Conform indicațiilor președintelui Consiliului Pontifical pentru Promovarea Noii Evanghelizări, în Dieceza noastră va fi o singură Poartă a Milostivirii, cea din Catedrală. După cum este stabilit în Bula de convocare a Anului Milostivirii Misericordiae vultus, în Duminica a III-a din Advent, 13 decembrie curent, va avea loc ritul de deschidere a Porții Sfinte în Catedrală. Este important de precizat că papa insistă pe faptul ca Jubileul să se desfășoare în primul rând în fiecare dieceză ca un adevărat moment de reînnoire a vieții pastorale, prin redescoperirea milostivirii lui Dumnezeu, care este esența evangheliei. Din acest motiv, cer ca în celebrările Duminicii a III-a din Advent, din 13 decembrie, să se amintească Jubileul și să se menționeze că în acel timp în Catedrala din Chișinău are loc deschiderea Porții Sfinte.

În ceea ce privește Dieceza de Chișinău, pe lângă Poarta Sfântă din Catedrală va exista și deschiderea extraordinară a Porții Sfinte în toate parohiile noastre, însă doar cu prilejul sărbătorii hramului, în perioada dintre Vesperele I până în seara sărbătorii. În acest context, va fi episcopul sau un delegat al său care va prezida liturghia de deschidere, iar parohul se va îngriji de închidere. Această deschidere extraordinară a Porții Sfinte, pelerinajul credincioșilor la Poarta Sfântă a parohiei, drumul penitențial și obținerea indulgenței este prevăzută îndeosebi pentru cei ce nu vor putea vizita Catedrala din Chișinău de-a lungul întregului An jubiliar.

2. Semnificația Porții Sfinte.

Trecerea prin Poarta Sfântă capătă valoare dacă se ține cont de două elemente de credință: pelerinajul și indulgența. Se recomandă preoților să explice semnificația spirituală a pelerinajului ca „un semn special în Anul Sfânt, pentru că este icoană a drumului pe care fiecare persoană îl parcurge în existența sa, …un semn al faptului că și milostivirea este o țintă la care trebuie să se ajungă și care cere angajare și jertfă” (Misericordiae vultus, nr. 14). Pe perioada Jubileului, de la 8 decembrie 2015 până la 20 noiembrie 2016, va fi posibilă obținerea indulgenței plenare, conform cu dispozițiile Papei Francisc. Ori de câte ori vom intra prin Poarta Sfântă, o vom saluta cu un gest de reverență, sărutând-o sau pur și simplu aplecând capul spre dânsa. Și ori de câte ori vom face acest gest, să ne încurajăm să facem tot atâtea fapte de milostenie față de aproapele nostru.

3. Indulgența.

Pentru a obține indulgența, credincioșii trebuie să facă, drept semn al dorinței profunde de convertire, pelerinajul și trecerea prin Poarta Sfântă, care va fi, pe întregul parcurs al Anului jubiliar, cea deschisă în Catedrală sau cele din bazilicile pontificale pentru cei ce vor dori să facă un pelerinaj la Roma. Credincioșii să se apropie de sacramentul Reconcilierii și să se împărtășească, recitând Crezul și rugăciunea după intenția papei. Indulgența poate fi obținută și pentru răposați. Pentru cei care sunt în imposibilitate de a se mișca, precum bolnavii și deținuții, indulgența se va putea obține trăind cu credință și speranță vie propriile suferințe, primind Euharistia, iar acolo unde este posibil urmărind la televizor celebrarea sfintei liturghii. Deținuții pot obține indulgența întâlnindu-se cu un preot, după posibilitate primind sfânta Împărtășanie și rugându-se lui Dumnezeu Tatăl ori de câte ori vor trece prin ușa celulei. O altă modalitate de a obține indulgența este practicarea faptelor de milostenie trupească și sufletească, ce trebuie să fie motiv constant al catehezei pentru întreaga perioadă jubiliară, pe lângă expunerea lor la intrarea în parohie și în orice alt loc de mărturie a carității.

4. Facultăți acordate confesorilor.

Papa Francisc dorește ca „duhovnicii să fie un adevărat semn al milostivirii Tatălui”, capabili să-i primească pe credincioși „ca tatăl din parabola fiului risipitor”. Așadar, confesorii „nu vor pune întrebări impertinente”, pentru că „vor ști să perceapă în inima fiecărui penitent invocarea de ajutor și cererea de iertare”, fiind chemați să fie „mereu, pretutindeni, în orice situație și indiferent de orice, semnul primatului milostivirii”. Pe lângă aceasta, Papa Francisc a stabilit să confere tuturor preoților, pe parcursul Anului jubiliar, facultatea de a dezlega de păcatul avortului, îndemnându-i pe preoți să-și îndeplinească această misiune cu responsabilitate și sensibilitate. În Postul Mare al Anului Sfânt, papa va trimite „misionari ai milostivirii”, adică preoți cărora le va fi conferită „autoritatea de a ierta și păcatele care sunt rezervate Scaunului Apostolic”, care vor putea fi de ajutor și vor contribui la o trăire mai intensă a Anului jubiliar. La timpul potrivit vom identifica și noi astfel de misionari, pe care îi vom invita să fie și la dispoziția credincioșilor din parohiile noastre.

5. Momente jubiliare în Dieceza de Chișinău.

Valorizând cum se cuvine Anul liturgic, vom avea și noi unele momente jubiliare deosebite:

  • duminică, 27 decembrie – Jubileul familiei, în fiecare parohie;
  • marți, 2 februarie – Jubileul persoanelor consacrate, în Catedrala din Chișinău, cu ocazia închiderii Anului Vieții Consacrate;
  • joi, 11 februarie – Jubileul bolnavilor, în fiecare parohie;
  • Joia Sfântă, 24 martie – Jubileul preoților, în Catedrala din Chișinău;
  • sâmbătă, 30 aprilie – Jubileul tinerilor, în biserica din Slobozia Rașcov;
  • sâmbătă, 24 septembrie – Jubileul operatorilor carității și al voluntarilor milostivirii.

Vineri, 3 iunie, în Solemnitatea Inimii Preasfinte a lui Isus, în întreaga Biserică universală va fi o zi de rugăciune pentru preoți; se recomandă ca în această zi în toate parohiile să fie prevăzută adorația euharistică, pentru a ne ruga împreună pentru sfințirea preoților. Și la celebrarea euharistică, și la recitarea Vesperelor și a Laudelor să fie introduse invocații în același scop.

6. Jubileul în parohii.

În ceea ce ține de parohii, este bine ca fiecare comunitate să-și realizeze propriile activități, cu o atenție deosebită acordată centralității Anului liturgic, cu inițiative care să dureze și după încheierea Jubileului. Este important ca pe întreaga perioadă a Jubileului să existe o mare disponibilitate a preotului pentru vestirea milostivirii și celebrarea spovezilor. Timpurile cele mai indicate vor fi, așadar, Postul Mare, Paștele și hramul fiecărei parohii. Cu aceste ocazii, să fie organizate celebrări penitențiale cu participarea mai multor preoți care se asculte spovezile credincioșilor. Pentru timpurile forte ale Anului liturgic se propun și în cateheze faptele de milostenie trupească și sufletească, subliniind totuși că prima dintre faptele noastre este însăși experiența milostivirii lui Dumnezeu. Să se țină cont mai ales la nivel parohial de indicațiile prevăzute în Bula Misericordiae vultus pentru zilele de 4 și 5 martie 2016 – inițiativa numită „24 de ore pentru Domnul” (Duminica a IV-a din Postul Mare) și duminică a II a Paștelui, (In Albis) – Duminica Divinei Îndurări. De asemenea, este important să se prevadă ca fiecare credincios să fie în măsură să poată trăi harul Jubileului și la nivel personal, mai ales în cazul acelora care nu pot ieși din casă sau nu pot să participe la întâlnirile comunitare, cum este cazul bolnavilor și al persoanelor în etate și singuratice. Foarte importante vor fi catehezele pe tema „spiritualității milostivirii” care se concentrează asupra următoarelor puncte: a ne lăsa reconciliați, a nu judeca, a ierta, a se dărui. În Bula de convocare, Papa Francisc lansează un mesaj clar parohiilor: „milostivirea este o țintă la care trebuie să se ajungă și care cere angajare și jertfă”; a nu judeca și a nu condamna, rămânând departe de „gelozie și invidie” și devenind astfel „instrumente ale iertării”; să ne deschidem inimile față de periferiile existențiale, ducând mângâiere și solidaritate celor care, în lumea de astăzi, trăiesc „precaritatea și suferința”, „atâtor frați și surori privați de demnitate”. În acest fel va putea fi frântă „bariera de indiferență care adesea domnește suverană pentru a ascunde ipocrizia și egoismul”. Să nu lipsească niciodată recurgerea la Fecioara Maria, Mama Milostivirii, Arca Alianței dintre Dumnezeu și oameni, cea care „atestă că milostivirea Fiului lui Dumnezeu nu cunoaște margini și ajunge la toți fără a exclude pe vreunul”. Pe lângă cateheze, fiecare parohie va trebui să organizeze misiuni populare, săptămâna reconcilierii, valorificând cât mai bine timpurile forte ale Anului liturgic prin predici tematice. Vor fi la dispoziție și unii preoți itineranți sau grupuri de mărturisitori ai milostivirii divine susținute de diferite mișcări bisericești.

7. Mesajul ecumenic.

Pe lângă aceasta, Papa Francisc lansează un apel la dialogul ecumenic și interreligios: „Acest an jubiliar trăit în milostivire să poată favoriza întâlnirea cu aceste religii și cu celelalte nobile tradiții religioase; să ne facă mai deschiși la dialog pentru a ne cunoaște și a ne înțelege mai bine; să elimine orice formă de închidere și de dispreț și să șteargă orice formă de violență și de discriminare”. În mediul nostru, majoritar ortodox, vă îndemn să trăiți la maxim Octava de Rugăciune pentru Unitatea Creștinilor, după posibilitate invitându-i pe frații ortodocși la momentele de rugăciune comună.

Uniți în comuniunea și în respectul reciproc, să trăim acest An jubiliar ca pe o ocazie extraordinară de har, cu atât mai prețioasă pentru dieceza noastră cu cât se dorește reînsuflețirea în fiecare credincios și în fiecare comunitate a bucuriei credinței și a focului misiunii, și, în special, a capacității de a ști să primim milostivirea lui Dumnezeu.

Vă doresc tot binele în Domnul!

† Anton Coșa