„Cu această scrisoare, Sfântul Părinte continuă un discurs de formare preoțească, creștină și umană care merge spre o conștiință deplină a faptului de a fi preoți, creștini, ființe umane, care caută să înțeleagă și să se înțeleagă pe sine în realizarea planului lui Dumnezeu”.

 

Cu acest comentariu, Card. Lazarus You Heung-sik, prefectul Dicasterului pentru Cler, a început prezentarea la Vatican a Scrisorii trimise de Papa Francisc privind „Reînnoirea studiului istoriei Bisericii”.

 

Cardinalul a amintit, referitor la tema abordată în Scrisoare, că „Papa Francisc a început-o de fapt din 4 august cu Scrisoarea despre rolul literaturii în educație”. Într-adevăr, în această ultimă Scrisoare privind reînnoirea studiului istoriei Bisericii, Sfântul Părinte intenționează să sublinieze „importanța conectării noastre la istorie”, pentru a nu trăi într-un etern „prezent fără trecut”.

 

„Poate părea paradoxal”, a adăugat cardinalul, „dar niciodată nu am avut nevoie mai mult decât acum să dăm un suflet acestei experiențe, să îi dăm memorie și conștiință, să îi dăm o istorie”. 

 

Papa Francisc reamintește necesitatea de a „hrăni legătura care conectează cu generaţiile care îl preced” și de a avea „o sensibilitate istorică reală”. El adaugă că respectul pentru istorie este un mod de a iubi Biserica: „Biserica, precum mama, trebuie iubită aşa cum este, altminteri nu o iubim deloc, sau iubim numai o fantomă a imaginaţiei noastre”.

 

Judecata nu poate fi încredințată exclusiv mediului social, pentru a nu fi supusă unor „simplificări naive şi periculoase”. Fie prin intermediul mass-mediei, al interesului social sau doar politic, „suntem expuşi mereu avântului iraţional al furiei sau al emoţiei”.

 

Studiul istoriei este o responsabilitate și o „mare misiune”, și anume aceea de „a răspunde la refrenele paralizante ale consumismului cultural cu alegeri dinamice şi puternice, cu cercetarea, cunoaşterea şi împărtăşirea”.

C. L.