Oul este unul dintre cele mai populare simboluri pascale din întreaga lume și este o tradiție de a vopsi ouăle în roșu și de a le binecuvânta în biserică în ziua de Paște.
A colora și decora ouăle în roșu este o tradiție grecească de Paște. Alegerea culorii se bazează pe o legendă străveche potrivit căreia Maria Magdalena, după ce a fost la mormântul lui Isus și l-a găsit gol, s-a dus acolo unde erau adunați discipolii și le-a anunțat vestea extraordinară. Petru, însă, i-a spus neîncrezător: „Voi crede ceea ce spui doar dacă ouăle pe care le ai în coș se vor înroși” Și imediat ouăle au devenit de un roșu aprins.
O altă tradiție bizantină medievală spune că, după moartea și învierea lui Isus, Maria Magdalena a mers la Roma și a fost invitată de împăratul Tiberiu. Ea ținea un ou în mâini. Când ea a exclamat „Cristos a înviat!”, Tiberiu a râs și a spus că învierea lui Cristos era la fel de puțin probabilă ca și faptul că oul pe care îl ținea în mână s-ar transforma din alb în roșu. Dintr-o dată, oul din mâna Mariei Magdalena a devenit roșu. Așa s-a născut frumoasa tradiție a ouălor de Paște.
De Paște, ouăle de acasă sunt vopsite în culoarea roșie, simbol al vieții și al fertilității, dar și semn al învierii. Foarte important este așa-numitul ou al Madonei, care este primul ou ce este decorat și colorat într-o casă și așezat în loc deosebit.
Înainte de masa de Paște, începe spargerea tradițională a ouălor. Fiecare invitat ține strâns oul în mână și lovește cu vârful oului oul vecinului, pronunțând fraza rituală „Cristos a înviat”, la care celălalt trebuie răspunde „Cu adevărat a înviat”.
Acest gest ascunde, de fapt, un simbolism foarte profund. Coaja oului de Paște care este spartă reprezintă, de fapt, mormântul lui Cristos. Gestul de spargere a cojii indică, prin urmare, distrugerea mormântului, el însuși un simbol al morții, pentru a face loc oului, simbol al vieții și al Învierii lui Isus Cristos.
C. L.
