Postul a început deja și a fost amintită și valoarea abstinenței alimentare. Astăzi, un stil de viață alimentar orientat spre sobrietate este la modă, evident din motive legate de îngrijirea corpului. Postul creștin, însă, nu are acest scop, nu urmărește scopuri estetice, ci caută o întâlnire cu Dumnezeu.

 

Atunci de ce ni se cere să postim? Există o învățătură fundamentală: postul înseamnă a te goli de sine pentru a te umple de Dumnezeu. Primul motiv pentru care Biserica ne invită să postim este pentru că Domnul s-a făcut el însuși hrană pentru noi, așa că postul pregătește Euharistia și face a se vedea în toată hrana pâinea euharistică. Postim pentru a face din fiecare masă o Euharistie și o laudă adusă lui Dumnezeu. Din același motiv, nimeni nu ar trebui să mănânce fără să se roage.

 

Al doilea motiv pentru care postim este să restabilim demnitatea pierdută în corpul nostru din cauza păcatului, să ne reordonăm, să ne controlăm pe noi înșine, să punem dragostea înaintea instinctului de foame și, prin urmare, să nu fim guvernați de foame, ci de iubire, care de asemenea, devine altruism și generozitate.

 

Al treilea motiv este pentru că postul face trimitere la rugăciune și milostenie, precum și ne amintește că ne este foame de Dumnezeu. În esență, postul, înțeles ca abstinența de a mânca, este util, deoarece creează în noi o mentalitate de sobrietate care se dispune mai ușor spre rugăciune și caritate.