Este interesant să vedem cum viața parohiilor începe să zguduie frica de pandemie și de numeroasele restricții, care au caracterizat perioada începând cu luna martie.

 

Sâmbătă, 15 august, cu ocazia solemnității Adormirii Maicii Domnului și duminica ce a urmat, multe parohii au fost implicate cu bucurie în celebrarea sărbătorii, în special Slobozia-Rascov și Grigorăuca. Mai mult, la Orhei, comunitatea parohială și-a sărbătorit hramul, cu celebrarea sfintei Liturghii prezidată de Episcop.

 

În Cretoaia și în Parohia „Providența Divină” din Chișinău a fost administrate Prima Împărtășanie, iar în ultima și un botez și o aniversare a nunții.

 

Cu siguranță, în alte parohii vor fi avut loc celebrări și evenimente speciale, semn al renașterii vieții comunitare, care simte din ce în ce mai mult nevoia de a se întâlni pentru a se ruga și a împărtăși momente de formare și bucurie.

 

Dar aceasta este și o nevoie puternic resimțită de parohi, care sunt adesea nevoiți să trăiască un detașament prudențial de credincioși, precum și pentru că au trebuit să oprească inițiativele și să întrerupă programele pastorale. Mulți dintre ei au fost în imposibilitatea de a face o pauză și a-și lua o vacanță, din cauza dificultății călătoriilor în alte state și, de asemenea, din cauza carantinei obligatorii la întoarcerea în Republica Moldova, ceea ce i-ar fi blocat în casă pentru prea mult timp.

 

Comunitățile simt cu tărie nevoia de a începe din nou să trăiască și aceste semne mici, dar importante, ne dau speranța că putem relua calea cât mai curând posibil.

 

Cu siguranță, deseori observăm absența la liturghii a bătrânilor, care, și este de înțeles, trăiesc de această dată cu frică și preferă să rămână acasă cu prudență. Dar, de asemenea, trebuie spus că parohii, cu dăruire și disponibilitate, îi vizitează acasă și vârstnicii nu ratează nimic.

 

Pandemia a adus suferință și frică, dar a crescut și relațiile interpersonale, apropiindu-i pe credincioși printr-o caritate mai intensă și mai generoasă.

 

C. L.