În a doua zi a Sfântului Triduum Pascal, Biserica se reculege în tăcere în faţa patimii Domnului, adorând în rugăciune lemnul crucii pe care a atârnat mântuirea lumii. Este singura zi din anul liturgic când nu se celebrează Jertfa sfântă a liturghiei, locul acesteia fiind luat de celebrarea Patimii Domnului, în amintirea agoniei, suferinţelor, răstignirii şi morţii lui pe cruce.

Celebrarea Patimii Mântuitorului în Catedrala „Providenţa Divină” din Chişinău a fost precedată, începând cu ora 17.00, de meditarea celor 14 staţiuni ale Căii crucii, condusă de Pr. Vasili Cohanovschi, la care a asistat şi episcopul nostru, PS Anton Coşa. Semnificativ a fost faptul că crucea procesională a fost purtată, de la staţiune la staţiune, de Mons. Benone Farcaş.

La ora 18.00, într-o tăcere ca de mormânt, a început celebrarea Patimii. Păstorul diecezei, însoţit de preoţii Parohiei „Providenţa Divină” şi de pr. diacon Edgar Vulpe, s-au prosternat în faţa altarului dezgolit – semn al lui Cristos mort. După proclamarea lecturilor sfinte din Profet şi Apostol, a fost citită Patima Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan. Predica a fost rostită de Pr. Vasili Cohanovschi, ideea de bază fiind că acelaşi Isus, care a predicat, a făcut minuni, a hrănit poporul cu cinci pâini şi doi peşti, astăzi este răstignit şi moare pe cruce pentru mântuirea noastră. Centrul întregii celebrări l-a reprezentat adorarea sfintei cruci, adusă în procesiune şi dezvelită de PS Anton Coşa cu cuvintele Iată lemnul crucii pe care a atârnat mântuirea lumii. Primul care a adorat crucea a fost însuşi păstorul diecezei, desculţ şi dezbrăcat de veşmintele sacre, după care acelaşi lucru l-au făcut şi preoţii şi credincioşii, prezenţi în număr mare la celebrare. După adorare, a urmat împărtăşirea credincioşilor cu trupul lui Cristos, iar la final, sfântul Sacrament a fost purtat în procesiune şi depus într-un tabernacol mobil, situat lângă mormântul Domnului din Capela „Maica Bunului Sfat”.

În tăcere şi reculegere, preoţii şi credincioşii s-au perindat prin faţa mormântului, aşteptând de acum marea bucurie a învierii lui Isus.

Pr. Petru Ciobanu