Când vorbim despre sfânta Fecioară Maria, nu putem să o reprezentăm decât în strânsă unire și legătură cu Fiul său și cu Dumnezeu, iar ulterior și cu Biserica. După pătimirea, moartea, învierea și înălțarea la cer a lui Cristos, Maria rămâne un element de referință în păstrarea comuniunii și unității apostolilor și a primilor creștini. În Faptele Apostolilor se face des referință la faptul că apostolii „într-un cuget, stăruiau în rugăciune împreună cu femeile și cu Maria, mama lui Isus, și cu frații lui” (Fap 1,14).
 
În contextul evenimentelor întâmplate la Ierusalim, în contextul fricilor, nesiguranței, dezamăgirilor pe care le experimentau apostolii, Maria, cu autoritatea sa de Mamă a lui Dumnezeu, cu autoritatea sa morală și de credință, reușește să-i adune pe toți sub mantia ei, să-i păstreze uniți și să le insufle încredere și speranță.
 
Ca Mamă a întregii familii creștine și a Bisericii, Maria are misiunea de a păstra unitatea între toții fii ei, de a mijloci la Bunul Dumnezeu împlinirea „Rugăciunii” sau „Testamentului” Fiului său: „Ca toți să fie una, după cum tu, Tată, ești în mine și eu în tine, ca și ei să fie una în noi, pentru ca lumea să creadă că tu m-ai trimis” (In 17,21).
 
Exemplul lui Cristos care se roagă Tatălui pentru unitate „ca toți să fie una” stimulează și Biserica să înalțe aceleași rugăciuni lui Dumnezeu pentru unitatea tuturor creștinilor. Papa Leon al XIII-lea spunea că „Biserica este ferm convinsă că reușita unității creștinilor este strâns legată de maternitatea sfintei Fecioare Maria”.
 
În eforturile sale seculare de a reface unitatea, Biserica privește la Maria ca la cea care îi poate aduna pe toții în aceeași Biserică ce, „într-un cuget, stăruie în rugăciune”. Aceasta a fost și convingerea sfântului Papă Ioan Paul al II-lea, care îi atribuie Mariei titlul de „Mamă a unității” tuturor creștinilor.
 
Dumnezeu este cel care pune mereu împreună, unește, creează comuniune. Diavolul este cel care divizează, separă, creează haos. Omenirea secolului XXI trăiește divizată în mii și mii de fragmente. Biserică fragmentată. Viziuni contradictorii. Politici împotriva omului. Economii controlate de o mână de oameni în detrimentul majorității.
 
În contextul pandemiei actuale, aceste diviziuni devin și mai vizibile. Propaganda și nesiguranța, frica și imprevizibilul, limitarea libertății și accesul la cele materiale, informațiile contradictorii și panica au devenit „noii prieteni” ai omului. Asemenea apostolilor, omul este impus să se închidă de frică. Or, tocmai în această situație avem mai mare nevoie de Maria ca să ne adune pe toți, să ne insufle încredere și speranță și, asemenea ei, să rămânem strâns uniți cu Dumnezeu.
 
Pr. Mihai Balan