Sâmbătă, 12 octombrie 2024, comunitatea din Râșcani l-a primit pe episcopul Anton Coșa pentru a prezida celebrarea hramului bisericii parohiale, al cărei protector ceresc este sfântul Francisc de Assisi.

 

Pr. Grigori Czubak, parohul comunității, a chemat credincioșii să trăiască un moment de bucurie și sărbătoare, călăuziți de cuvântul episcopului și sub îndrumarea sfântului franciscan, a cărui sărăcie și stil de viață au deschis inimile multor credincioși spre credință și au dăruit vocații Bisericii, după cum a spus episcopul în mesajul introductiv: „care este unul dintre cei mai iubiți sfinți datorită bucuriei, umilinței și sărăciei de care a dat dovadă întreaga sa viața pământească”.

 

În Predicii, PS Anton a continuat să vorbească despre sfântul Francisc: „Însă ceea ce este important de reținut în viața sfântului Francisc este faptul că lauda pe care el i-o aduce lui Dumnezeu nu se rezumă doar la cuvinte, pentru că întreaga lui existență pământească, din momentul convertirii și până la moarte, a fost un cânt de laudă adus lui Dumnezeu pentru fratele Soare și pentru sora Lună, pentru stele și pentru cer, pentru vânt și aer, pentru sora apă și pentru fratele foc, adică pentru toate”.

 

De asemenea, episcopul a amintit de valoarea sfințeniei, care poate fi, așa cum a fost în cazul sfântului Francisc, un dar pentru toți: „Iubiții mei, Biserica îi comemorează pe sfinți nu doar pentru că ei au fost oameni a căror viață a fost o laudă neîntreruptă adusă lui Dumnezeu, nu doar pentru că viața lor pământească a fost plină de parfumul sfințeniei; ea îi comemorează pentru ca să ni-i propună ca modele de imitat în trăirea de zi cu zi a credinței noastre și pentru ca, prin ei, să ne ajute să ajungem și noi sfinți. Și chiar dacă de la moartea sfântului Francisc de Assisi au trecut aproape 800 de ani (fără doi), el continuă să vorbească și are multe să ne învețe, mai ales cum să facem și noi din viața noastră o laudă adusă lui Dumnezeu”.

 

Sfântul Francisc, care a experimentat în trupul său darul divin al stigmatelor, ne-a mai învățat un lucru: „A doua lecție importantă pe care ne-o oferă sfântul Francisc și care ne poate ajuta să facem din viața noastră o laudă adusă lui Dumnezeu este să purtăm și noi, asemenea lui și lui Paul, stigmatele lui Isus. Nu mă refer aici de a primi și noi în mod fizic în trupul nostru rănile lui Isus, dar să purtăm în noi ceea ce ele simbolizează: iubirea nesfârșită a lui Isus, crucea și învierea lui. Ce înseamnă aceste stigmate? Ele sunt poruncile lui Dumnezeu pe care trebuie să purtăm înscrise în inima noastră, pe care trebuie să le împlinim, pentru ca ele să ne ajute să ne trăim credința și să fim cu adevărat fii și fiice ale lui Dumnezeu, să fim creștini buni, adevărați. Aceste porunci nu sunt grele, și Isus ne asigură de asta când ne spune să luăm asupra noastră jugul său plăcut și povara sa ușoară, iar viața sfântului Francisc de Assisi este dovada că într-adevăr fiecare om poate împlini poruncile lui Dumnezeu, poate face voința sa, și nu oricum, ci cu bucurie. Iar noi știm bine că cel care ascultă de Dumnezeu și împlinește voința lui îi este lui Isus frate și soră și mamă”.

 

La liturghie a participat și un grup de călugărițe franciscane, venite din România, care au vizitat comunitatea surorilor din Glodeni.

 

A fost o celebrare liturgică și comunitară plină de bucurie, simplitate și împărtășire fraternă.

C. L.