Solemnitatea Tuturor Sfinților, deși cade într-o zi lucrătoare, este pentru catolici un moment de credință, dar și de reflecție asupra sfințeniei, motiv pentru care la celebrări au participat cu bucurie mulți credincioși.

 

Episcopul Anton Cosa a prezidat sfânta Liturghie solemnă și le-a amintit celor prezenți de importanța acestei sărbători: „Astăzi este mare sărbătoare astăzi, atât pe pământ cât și în cer. Astăzi, sfânta Biserică ne invită să medităm despre sfinți și sfințenie, să intrăm în comuniune cu ceata nenumărată a sfinților. Suntem încurajați să privim cu încredere și curaj spre acea sfințenie ce se realizează în cotidianul activităților noastre, căutând în ele mereu fața ascunsă a Domnului”.

 

În timpul Predicii sale, episcopul a menționat că sfințenia nu este un privilegiu pentru câțiva, ci un dar pentru toți, precum și faptul că există „sfinți alături”, după cum a spus Papa Francisc, adică atâția sfinți din prezent despre care nu avem cunoștință: „Biserica nu vrea să-l lase pe niciunul dintre fii săi pe dinafară. Când beatifică sau canonizează, ea canonizează doar câțiva din această mulțime imensă, care însă sunt reprezentativi pentru toți ceilalți, din aceeași țară, de aceeași profesie, din aceeași epocă sau de aceeași stare de viață și îi oferă ca exemple pentru întreaga lume și pentru toate timpurile. Sfinții proclamați oficial ca atare au deja sărbătorile lor în timpul anului, fixate în calendar”.

 

„Ei sunt sfinții anonimi, învăluiți în mantia tăcerii, cei al căror nume nu le vom cunoaște poate niciodată pe pământ. Cei care, ascunși de ochii oamenilor, sunt păstrați în taina inimii Tatălui ceresc. „Aceștia sunt generația celor care caută fața ta, Doamne!... Ei sunt sfinții din familiile noastre... Ei sunt sfinții ce provin poate chiar din rândul popoarelor păgâne... Sunt sfinții care au trăit efectiv fericirile, fără să cunoască sursa lor, care au trăit evanghelia fără să poată recunoaște chipul lui Isus în Biserica sa... Sunt sfinții care au fost mereu nefericiți, răniți și abandonați, iar această sărbătoare ni-i dezvăluie și pe ei”. 

 

Dar sfinții sunt și ei oameni care trăiesc bucuria credinței și a comuniunii cu Dumnezeu, și o bucurie pământească ce îi pregătește pentru bucuria faptelor și a celor timpuri, în veșminte albe, îl vor lăuda pe Dumnezeu în veșnicie: „În Evanghelia zilei de astăzi auzim un imn al bucuriei, compus și cântat pe un deal din Galileea, care ne prezintă o cartă a sfințeniei, un cântec format din opt strofe și un refren ce se repetă: Fericiți! Fericiți! Fericiți! Iar cel care îl cântă este acela care reprezintă însăși bucuria Tatălui. Este un imn ce devin un autoportret al lui Isus, în care se întrezărește propriul său chip. Cine, deci, a fost sărac, a plâns, a fost persecutat, mai mult decât el? Cine, mai mult ca el, a consolat, a semănat pace, a vindecat mii și mii de răni? Opt strofe îmbrăcate în culorile curcubeului în care se reflectă unica lumină a gloriei. Este imposibil să trăiești una fără ca să urmeze toate celelalte”.

 

Solemnitatea Tuturor Sfinților a fost o ocazie, oferită prin cuvintele episcopului, de a reflecta asupra vieții spirituale și asupra realității fericirii, care deja pe pământ și în viața fiecărei persoane trebuie să fie un punct de referință pentru viața creștină.

C. L.

Galerie foto